marți, 6 decembrie 2011

Rosu aprins

M-ai lasat goala in linistea grea a noptii , te-ai intors si mi-ai pictat sufletul cu mainile tale, m-ai invelit in penele subtiri si moi , si ai plecat din nou ca sa imi poti colora tacerea.
M-ai prins de brau cu aripile, mi-ai soptit cu luna peste frunte si ochi si ai lasat-o sa-mi sclipeasca in priviri. Mi-ai desenat cerul cu grija , fiecare linie trasata intr-un mod perfect, cu fiecare deget. Parul meu ti-a mangait pieptul dezvelit si , parca .. ar fi vrut sa iti stearga urmele de alte fire, de alt parfum, de alte pene, de alta..viata. Acum , a mea se compune doar din tine. O bucatica de obraz si o privire . Mi-ai fost de ajuns ca sa cunosc tot universul.. Nu ma pierde din nou in lumea de afara, lasa-ma aici in aripi desprinse din cer, in tremurul deschis pana la cutremur .
Stiu ca te vei intoarce mereu, trebuie sa arunci pete pe cer in fiecare zi.. Nu uita sa colorezi norii perfecti , in rosu aprins !

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu