Revenire

pe aripi de ceramica sparta
te scriu mereu cand te intorci
si cat de gol e fara tine
in interioruri te sufoci

si-n tot ce-nsemn.

ti-am dat si-un suflet plin de alb
si-n negru ma imbrac acum
vesminte de viu din tine pleaca
pe a lor drum 

si inseamna moarte.

o revenire vindecata
de cand te inchizi in camere de noapte
si ma asurzesti cu gemete si soapte
in minti murdare
fara vindecare.

fum in zari- in abisul din noi.

nu te ascunde din nou acolo
bolnava inima de piatra
tu nu mai simti si iei decizii moarte
in pulbere de praf si de zapada

si doare.

ma doare si-asteptarea fara tine
si-n renuntare acum prefer sa zac
parti din mine sunt acum la tine
si-n dansuri de nimicuri se impart.

nedreapta revenire ai lasat.