Monolog in vis

Fiindcă sunt în inexistenţa mea ciudată, nu mai caut adevăruri ce nu sunt.

Mă experimentez mental prin vise şi-mi manifest dorinţe din trecut.

Sunt o adunatură de decizii moarte, aproape stricate care miros urât.

Îmi amintesc că mă lăsai să merg în drumuri ce nu aveau sfârsit pe-a lor cărări.

Şi uite aşa cutreieram prin alţii şi mă jucam prin mine şi prin noi.

Când deschizi ochii şi iluzia dispare, te împarţi pe tine în aceste lumi

Îţi pier puteri ce le credeai neînvinse,

Şi adevărurile sunt sigure acum.

Când mi-ai plecat- mi-a dispărut simţul.

În arderi de vină şi ne-spus pieream.

Mă dizolvam în vise şi nu ştiam fantezii lăsate în van.

Când îţi dădeam furtună şi-ţi eram demon în nopţi,

Îmi dădeai adevar şi-mi erai conştiinţă chinuită.

Şi-n adevăr îmi regăseam matrici uitate. Şi-mi refăceam suflul.

Şi-n iubire eram în strângeri de braţe din nou.

Îmi înviau plete în soare şi-n gene mohorâte, uneori şi-n ploaie,

Şi pielea se înroşea de noi în doi şi-n viaţă.

Şi-mi încleştai dinţii în jurul unui vis. 

Şi îmi mângâiai cu pene de Pheonix totul.

Căci în tot îţi plăcea să-mi trăieşti. Şi era complicat şi simplu să visezi.

Şi-mi dădeai şi mie. Şi curaj să pot să sper şi să zâmbesc în ce gândesc.

Căci până să-mi plece îngerul, nu eram o parte din negru, eram o parte din om

Şi oamenii care uită cum poţi să stărui în ceaţa de color, se pierd.

Ce-a mai rămas din îngerii plecaţi, sunt fărmituri de aripi băgate-n clor şi tăvălite-n mucegaiul unei lumi prea pline. Din mine.

Şi sunt simpli şi frumoşi aşa cum sunt.

Şi-mi dau laşitate-n iluzii dar mă mai lasă-n vise.

Căci ei mă învaţă, şi eu îi descopăr.

Şi te lasă să crezi că poţi să îndeplineşti libertăţi de iluzii inocente.

Dacă nu mai visezi, ai pierdut totul!

Când îngerii pleacă- dispar visele

Când dispar visele- dispare iluzia

Când dispare iluzia- dispare viaţa

Când dispare viaţa- apare moartea

Când apare moartea- apare eternitatea

Când apare eternitatea- apare adevărul

Când apare adevărul- apare iubirea

Când apare iubirea- apare viaţa

Când apare viaţa- reînvie visele

Când reînvie visele- îngerii se-ntorc.

Dar când?